Cel mai vechi ansamblu folcloric din România, „Junii Sibiului”, duce tradiţia mai departe de peste 80 de ani, nu doar în toate colţurile ţării, dar şi în străinătate, ajungând în prezent să fie o adevărată „pepinieră” de talente, copii de vârste fragede şi tineri sibieni reuşind să susţină spectacole impresionante pentru publicul iubitor de folclor, informează AGERPRES.
În urmă cu aproape un veac a luat naştere, în localitatea Gura Râului, fenomenul cultural „Junii Sibiului”, care a ajuns acum brand al judeţului din inima României. După zeci de ani de experienţă şi spectacole susţinute în toată lumea, ansamblul folcloric atrage copii şi tineri din satele şi oraşele sibiene care, începând de la patru ani, reuşesc să prezinte pe scene spectacole care impresionează nu doar publicul iubitor de folclor, dar şi specialiştii.
Aşa a fost şi marţi seara, când, timp de câteva ore, câteva sute de artişti în devenire, membri ai Şcolii de Dans „Ioan Macrea” şi ai Ansamblului Folcloric „Ceata Junilor” au prezentat spectacolul „Copilăria în paşi de dans”, un amestec de jocuri populare, dar şi dansuri moderne, cu o zi înainte de Festivalul Internaţional de Folclor „Cântecele Munţilor”, o manifestare cu o vechime de jumătate de deceniu.
Regretatul maestru coregraf Ioan Macrea este cel care a dat naştere fenomenului „Junii Sibiului”, în satul său natal, Gura Râului. Munca sa a fost dusă mai departe de familia sa: soţia, Silvia Macrea, cele două fiice, Silvia Macrea şi Ioana Văsîi, şi cele două fiice ale celei din urmă, plus copiii lor.
Patru generaţii de dansatori care au făcut şi fac cinste României, aceasta este familia Macrea din folclorul românesc, cea care a pus Sibiul pe o hartă mondială a folclorului internaţional, dovadă că, la „Cântecele Munţilor”, sunt ansambluri din Europa, Asia, America.
Silvia Macrea, coregrafa „Junilor Sibiului”, managerul instituţiei aflate în subordinea Consiliului Judeţean, este „creierul” şi „sufletul” tuturor spectacolelor acestor dansatori.
Fostă dansatoare şi ea la „Junii Sibiului”, Silvia Macrea a spus, despre spectacolul „Copilăria în paşi de dans”, că „nu a însemnat numai dans, acest spectacol a fost o poveste frumoasă despre dragoste, despre iubire, despre energie”.
Sora ei, Ioana Văsîi, dansatoare încă la „Veteranii Junii Sibiului” este mama a două instructoare de la Şcoala de Dans „Ioan Macrea” şi bunica a doi copii care au dansat pe scenă, unul de 10 ani, celălalt de 11 ani, s-a aflat în public, aplaudând alături de sute de spectatori, părinţi, bunici.
„Eu sunt la Junii Sibiului din 1970, de la vârsta de şase ani. ‘Copilăria în paşi de dans’ a fost un spectacol extraordinar realizat de copii, n-am cuvinte! Eu sunt mamă de instructor de dans şi bunica a doi dansatori, unul are 10 ani, celălalt 11 ani. Eu sunt optimistă privind viitorul folclorului românesc. Eu zic că dacă folclorul moare, murim toţi”, a declarat, pentru AGERPRES, Ioana Văsîi.
Una dintre dansatoarele celebrului ansamblu profesionist „Junii Sibiului”, Maria, a avut altfel de emoţii, ea este instructor de dans pentru două grupe de fetiţe, cu vârste între 5 şi 12 ani. Maria dansează aceste jocuri populare de 31 de ani şi a început văzându-i pe cei din sat cum joacă.
„Eu fac dansuri la doamna Silvia Macrea de la opt ani. De 31 de ani fac dansuri şi continui să fac asta de plăcere. Poate a contat şi faptul că am copilărit la Gura Râului, am crescut acolo. Pe vremea când eram eu copilă, se făceau jocuri în pavilion şi când vedeam cum joacă tinerii din sat, m-am dus la tata şi la mama şi le-am zis că eu vreau să mă duc la dansuri. M-au amăgit ai mei vreo doi ani, până când la Palatul Copiilor s-au făcut înscrieri şi au venit la şcoală cu mai multe opţiuni”, şi-a amintit Maria Cristea.
Întrebată de ce aleg copiii din ziua de astăzi cursurile de dansuri populare, Maria Cristea a răspuns: „Eu cred că din familii sunt uşor îndrumaţi. Majoritatea copiilor care învaţă dansuri populare sunt de la oraş. Cei de la sate merg în ansamblurile din satul în care locuieşte fiecare şi cei din municipiul Sibiu vin la ‘Şcoala Ioan Macrea’. Dacă ştim cum să-i îndrumăm pe copii, dacă avem grijă de ei, dacă suntem blânzi, dacă ştim să le explicăm şi cum era pe vremea noastră, cum era pe vremea părinţilor noştri, pe vremea bunicilor noştri, eu zic că îi facem curioşi. Eu sunt optimistă în ceea ce priveşte viitorul folclorului românesc”.
În sală, la spectacolul „Copilăria în paşi de dans” au fost prezente multe mame care nu dansează profesionist pe muzica populară românească, dar iubesc folclorul, tradiţiile şi şi-au dorit ca măcar copii lor să înveţe. Este cazul Mariei Barna, o iubitoare de folclor, care a cercetat tradiţiile populare, datorită profesiei, şi care spune că fiica sa, Sonia, joacă de nouă ani.
„Viaţa noastră e mult diferită de cea trăită odinioară de străbunicii noştri în lumea satului tradiţional. Şi tocmai de aceea e extraordinar faptul ca atâţia copii din mediul urban învaţă să preţuiască muzica şi jocul popular, portul tradiţional. Ştiu rostul iei, al cătrinţelor, ştiu jiene, învârtite şi chiar coconiţe… e o bucurie să vedem că jocuri şi obiceiuri din sat sunt vii aici, în oraş. Iar oamenii care reuşesc să învie cultura tradiţională la oraş şi să o facă accesibilă pentru sute de copii şi tineri nu pot fi decât oameni hărăziţi de Dumnezeu şi cu talent, şi cu înţelepciunea de a dărui frumuseţea folclorului”, a precizat, pentru AGERPRES, Maria Barna, o iubitoare a folclorului şi cunoscătoare a spectacolelor „Junilor” de peste două decenii.
Fiica acesteia, Sonia, a fost unul dintre sutele de copii care au fost aplaudaţi în spectacolul „Copilăria în paşi de dans”. La 12 ani, Sonia, face piruete toată ziua prin casă şi iubeşte dansul popular românesc.
„Îmi place să dansez. ‘Junii Sibiului’ sunt foarte buni şi sper ca într-o zi să ajung acolo. Eu dansez de la trei ani jumătate, urmează să fac 13 ani şi am fost şi în Grecia cu dansurile populare şi le-a plăcut foarte mult şi celor de acolo. Să veniţi şi voi la dansuri populare”, a spus Sonia Barna.
Alesea Sas, Livia Lazăr, Ioan Crăcea, Adriana Ioniţă, Ovidiu Sas, Maria Cristea, George Ştreng, Adrian Dragomir şi Adriana Preda, profesorii coregrafi care învaţă sute de copii şi tineri să iubească România tradiţională, duc zilnic, mai departe moştenirea profesioniştilor de la „Junii Sibiului”, ansamblul cu cel mai bogat repertoriu artistic din ţară.
” ‘Junii Sibiului’ sunt un basm românesc: tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. Pentru mine, ‘Junii Sibiului’ sunt precum folclorul românesc, care trăieşte de 2.000 de ani şi va trăi în continuare, plin de prospeţime, plin de idei, cum e cântecul românesc, cum e dansul, cum e balada. Le doresc ‘Junilor Sibiului’ să fie mereu tineri, aşa cum a fost Ioan Macrea, creatorul lor”, spunea actorul Ion Besoiu, un alt sibian care a făcut cinste culturii.
